Clasa X - Lectia nr.2

Clasa X - Lectia nr.1

Clasa IX - Lectia nr.2

" Măsura inteligenţei este capacitatea de a schimba" Albert Einstein

I.  Activitate introductiva               5 min          

Optica este acea ramură a fizicii care studiază lumina şi fenomenele luminoase.

• Optica are următoarele ramuri: 
• optica ondulatorie, 
• optica fotonică (corpusculară) şi 
• optica geometrică. 

Optica geometrică studiază propagarea luminii prin diferite medii sau prin suprafeţele de separare ale acestora, fără a lua în considerare natura ondulatorie sau corpusculară a luminii.

II.  Activitate predare invatare           5 min          

Titlul lectiei:  Reflexia luminii. Oglinzi plane şi sferice

Materiale didactice utile:

Suport de curs: <<descarca>>

Soft educational: <<descarca>>

Momente conţinute:

• Introducere
• Notiuni specifice
• Principiile opticii geometrice
• Umbra si penumbra
• Umbra si penumbra - Aplicatii
• Reflexia luminii. Legile reflexiei
• Reflexia regulata (speculara) si difuzia luminii
• Reflexia luminii. Aplicatii
• Imaginea unui obiect punctiform într-o oglinda plana
• Imaginea unui obiect liniar într-o oglinda plana
• Oglinzi plane. Aplicatii
• Imaginea unui obiect liniar într-o oglinda plana

Clasa IX - Lectia nr.1

Einstein, încetează să-I mai spui lui Dumnezeu ce să facă!

citat clasic din Niels Bohr

Studiul fizicii în clasele a IX-a şi a X-a are ca finalitate încheierea dezvoltării la toţi elevii a unui set specific de competenţe-cheie derivate din domeniul de competenţe-cheie Ştiinţe şi tehnologii.

Diferenţa specifică a setului de competenţe-cheie dezvoltate prin studiul fizicii este prezentă în principal în cunoştinţele şi deprinderile/abilităţile care trebuie dobândite de elevi.

 În scopul dezvoltării acestor competenţe-cheie au fost selectate conţinuturi şi stabilite sarcini de învăţare care să răspundă simultan următoarelor cerinţe:

• Să fie atractive, motivante şi accesibile pentru toţi elevii; 

• Să permită o abordare flexibilă astfel încât să fie posibilă atât educaţia remedială cât şi susţinerea performanţei şcolare de excepţie. 

Pentru a răspunde acestor cerinţe, au fost selectate conţinuturi din domeniile fundamentale ale fizicii clasice studiate în clasele a VI-a – a VIII-a, îmbogăţind şi diversificând oferta educaţională anterioară şi accentuând orientarea spre aplicarea ideilor ştiinţifice în practică.

Concentrarea în clasele a IX-a şi a X-a asupra domeniilor fundamentale ale fizicii clasice este justificată astfel:

• Sunt domeniile ale căror aplicaţii în tehnică şi în viaţa de zi cu zi sunt cel mai frecvent întâlnite; 

• Sunt domenii accesibile atât în privinţa înţelegerii de către elevi a ideilor ştiinţifice fundamentale cât şi în privinţa abordării experimentale; 

• Sunt domenii cunoscute de elevi din clasele anterioare şi permit astfel atât acoperirea eventualelor lipsuri în învăţarea lor anterioară, cât şi depăşirea standardului curricular şi realizarea de performanţe şcolare de excepţie.

Parcurgerea conţinuturilor se realizează prin sarcini de învăţare care reprezintă un complex de activităţi de învăţare vizând anumite rezultate concrete ale învăţării.

Rezultatele concrete ale învăţării se exprimă prin cunoştinţe specifice dobândite şi deprinderi/abilităţi exersate în cadrul activităţii de învăţare.

Prin succesiunile de sarcini de învăţare, prin tipurile de activităţi de învăţare şi contextele variate în care se produc acestea se creează şi se consolidează atitudini.

În acest mod, sarcinile de învăţare contribuie treptat la dezvoltarea efectivă a competenţelor-cheie propuse.

Pentru a permite o abordare flexibilă, adecvată nivelului şi nevoilor elevilor, sarcinile de învăţare sunt formulate pentru fiecare conţinut cu un anumit grad de generalitate.

Aplicarea curriculumului la clasă presupune din partea fiecărui profesor particularizarea şi, după caz, diversificarea sarcinilor de învăţare asociate fiecărui conţinut, astfel încât să fie asigurat progresul şcolar pentru fiecare şi pentru toţi elevii.

Evaluarea rezultatelor învăţării trebuie să aibă în vedere contribuţia acestor rezultate la dezvoltarea competenţelor-cheie propuse. Din acest motiv, instrumentele utilizate trebuie să permită atât evaluarea cunoştinţelor dobândite cât şi gradul de realizare a depriderilor/ abilităţilor urmărite.

Atitudinile formate prin realizarea sarcinilor de învăţare sunt apreciate calitativ de profesor şi corectate în permanenţă prin demersul didactic, rămânând, chiar dacă nu pot fi cuantificate prin note, rezultate urmărite prin toate sarcinile de învăţare.